Creşterea preţurilor la alimente tensionează relaţiile sociale în cele mai multe ţări din lume. Deşi comerţul internaţional poate atenua din aceste creşteri, nu puţine state recurg la restricţii pentru a preveni exportul de produse alimentare de bază. Se verifica astfel ceea ce istoria ilustrează din plin, şi anume: în momente dificile guvernele naţionale se bizuie pe resurse proprii, subestimînd rolul cooperării, pieţelor internaţionale.
Creşterea preţurilor la alimente tensionează relaţiile sociale în cele mai multe ţări din lume. Deşi comerţul internaţional poate atenua din aceste creşteri, nu puţine state recurg la restricţii pentru a preveni exportul de produse alimentare de bază. Se verifica astfel ceea ce istoria ilustrează din plin, şi anume: în momente dificile guvernele naţionale se bizuie pe resurse proprii, subestimînd rolul cooperării, pieţelor internaţionale.
Cauzele dinamicii preţurilor la alimente de bază sînt legate nu numai de dezvoltarea economică excepţională din Asia, care a pus presiune pe latura cererii; ele originează şi în căutarea febrilă de surse alternative de energie care a inclus şi biomasa. Sînt rapoarte ale organismelor internaţionale (FAO, Banca Mondială etc.) care evidenţiază legătura între utilizarea pe scară tot mai mare a biomasei pentru obţinerea de energie şi creşterea preţurilor la alimente. Drept este că asemenea rapoarte fac estimări şi nu pot oferi date incontestabile, dar relaţia de cauzalitate este de netăgăduit.
Vorbeam în articolul precedent de efectul schimbării preţului relativ al energiei asupra inflaţiei pe plan mondial. Acest efect se propagă imediat şi prin preţurile la alimente. Fie pe filiera costurilor mai mari în producerea alimentelor, fie prin costul scoaterii din circuitul agricol a unor terenuri destinate culturilor agricole. Indiferent de unghiul de pornire în analiză,
