Proiectul preşedintelui Nicolas Sarkozy are şanse egale de a deveni un succes sau un eşec răsunător Peste câteva zile, la Paris se va decide dacă UE şi bazinul mediteraneean vor ajunge

Proiectul preşedintelui Nicolas Sarkozy are şanse egale de a deveni un succes sau un eşec răsunător

Peste câteva zile, la Paris se va decide dacă UE şi bazinul mediteraneean vor ajunge sub aceeaşi "umbrelă" instituţională.

44 de şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi pe 13 iulie la Paris pentru a lua parte la "botezul" oficial al Uniunii pentru Mediterana (UPM), proiect propus de preşedintele Nicolas Sarkozy încă din timpul campaniei sale electorale pentru prezidenţialele de anul trecut.

La summitul din capitala franceză sunt invitaţi deopotrivă preşedintele Comisiei Europene, al Băncii Mondiale, secretarul general al Ligii Arabe, cel al Uniunii Africane şi cel al Băncii Europene de Investiţii.

Prezenţa Israelului deranjează

O prezenţă intens comentată este cea a Israelului. Iniţial, şeful statului francez propusese o Uniune (pe care criticii au numit-o imediat "un club exclusivist") ce implica doar ţările UE riverane Mării Mediterane, care nu includea ansamblul Uniunii Europene.

Această propunere a suscitat vii polemici, precum şi un "NU" sec al Germaniei, care s-a temut că noua uniune ar putea pune în umbră interesele Berlinului din estul UE.

Drept urmare, Franţa a revenit asupra proiectului iniţial, permiţând tuturor celor 27 de state comunitare să ia parte la această iniţiativă.

La 13 martie 2008, proiectul de apropiere dintre cele două flancuri ale Mediteranei a trecut de o nouă etapă. La acea dată, Consiliul Europei a aprobat înfiinţarea Uniunii pentru Mediterana (UPM) care, conform documentului final de constituire, "va îngloba statele membre UE şi statele riverane Mării Mediterane care nu sunt membre UE". CE a ţinu