Vrancea si Salaj au cea mai slaba reprezentare pe piata de capital din Romania, detinand impreuna 29 de emitenti, majoritatea necunoscuti, pe piata Rasdaq si Bursa de Valori Bucuresti, de doua ori mai putin decat judete precum Iasi, Sibiu sau Cluj. Mai mult de un sfert din cele 42 de judete ale tarii nu au reprezentant pe piata principala a BVB, luand in calcul si categoria „nelistate“.
Vrancea are 15 companii pe Bursa, insa cu exceptia Vrancart Adjud, care se tranzactioneaza la categoria a doua a BVB, ceilalti emitenti de pe Rasdaq sunt cvasinecunoscuti. Salajul, in schimb, nu are nicio firma la BVB, cel mai „sonor“ nume fiind Cemacon Zalau, companie de constructii evaluata la aproximativ 19 milioane de euro, in actionariatul careia se regasesc fondul de investitii Julius Baer si SSIF Broker. Intre codasele Bursei se mai afla Braila, cu 19 emitenti, printre care santierul naval Aker si firma de confectii Braiconf, Ialomita (19), cu Amonil la categoria a doua a BVB, si Calarasi, cu 20 de firme, dintre care Navol Oltenita, la categoria „nelistate“ a Bursei.
Bistrita-Nasaud, desi cu doar 22 de reprezentanti, are doua companii la BVB (Teraplast, Comelf), precum si un „emitent-vedeta“ pe Rasdaq - Iproeb. Intre judetele care dau in mare parte emitenti necunoscuti pe piata de capital se mai numara Covasna, Giurgiu, Harghita, Satu-Mare, Mehedinti, Gorj, Teleorman si Vaslui, dar si zone mai bine reprezentate precum Maramures, Hunedoara, Botosani sau chiar Timis.
La polul opus, Bacaul are cel mai bun raport intre emitenti listati la BVB si numarul total de companii, cinci din cele 30 de societati fiind prezente pe piata principala, desi, cu exceptia SIF Moldova, celelalte companii (Rafo, Aerostar) nu sunt dintre cele mai „vanate“ de investitori. Un randament similar, insa cu emitenti mult mai atractivi, este inregistrat de Cluj, care are doua
