Subiectele la recentul şi foarte fraudatul examen de Bacalaureat, ca şi unele manuale pentru disciplina "Limba şi Literatura Română", au fost scrise de un grup de textieri , în nici un caz autori. Am fost uluit de pseudointelectualismul şi falsul europenism al acestor textieri. Am fost revoltat de lucrul de mîntuială făcut de aceştia. Este, cred, momentul să redau cîteva gînduri ale lui Petru Creţia despre limbă (o scrisoare din 19 februarie 1997):
Subiectele la recentul şi foarte fraudatul examen de Bacalaureat, ca şi unele manuale pentru disciplina "Limba şi Literatura Română", au fost scrise de un grup de textieri , în nici un caz autori. Am fost uluit de pseudointelectualismul şi falsul europenism al acestor textieri. Am fost revoltat de lucrul de mîntuială făcut de aceştia. Este, cred, momentul să redau cîteva gînduri ale lui Petru Creţia despre limbă (o scrisoare din 19 februarie 1997):
"Nu de o zădărnicie arătoasă au nevoie vremurile aspre pe care le trăim. Ce facem, elaborăm o legislaţie pentru a obţine une défense et illustration de la langue...? Anumite hotărîri protecţioniste ar fi, iartă-mă, nedemocratice şi contrarii principiilor pieţei libere. Puterea, în materie de limbă, nu vine de la legi, ci din direcţia de evoluţie a limbii însăşi. De altfel, limba poate fi înnobilată, îmbogăţită, mlădiată numai pe căi naturale, prin harul şi gradul
de influenţă al scriitorilor. Şi uneori nici aşa. Norma actuală este o stilizare a uzului, singur suveran în materie de limbă. Legiferările greşite (şi la urma urmelor chiar şi cele bune) duc la constrîngeri pe care nimeni nu le respectă, iar astăzi fiecare scrie cum vrea, ceea ce e mai rău decît orice".
Grupul de textieri ("europenist") a adoptat o ruptură faţă de opţiunea academică, aceea care încă, şi probabil pentru totdeauna, îl aşază pe Mihail Eminescu la