Punct final, dupa rezolvarea contestatiilor, pentru cea mai controversata, poate, sesiune a bacalaureatului, sesiune ce a strivit orice urma de respect pentru examenul care ar trebui sa consacre excelenta la finalul liceului.
Ce ne spun cifrele? Au promovat aproape 78 la suta dintre candidati, cu cateva procente mai putini decat in anii trecuti, ceea ce ar putea sugera o exigenta sporita.
Ar putea, daca nu am avea discreptante socante intre promovabilitatea dintre judete - de la 90 la suta in Constanta, Valcea, Harghita si Suceava, la sub 40 la suta in Ilfov - si, mai ales, scandalurile de fraudare care au ajuns inclusiv in atentia DNA.
Statistica notelor arata ca cei mai multi elevi au obtinut note intre 8 si 8,99, urmati de cei cu note intre 9 si 9,99. Cei mai putini sunt, paradoxal, elevii mediocri cu note intre 6 si 7,99. Adica o statistica total inversata fata de normal.
Potrivit specialistilor, un procent normal de promovabilitate medie este cuprins intre 50 si maximum 75 la suta, deci inferior celui consemnat la bac-ul de anul acesta, cand doar 18 judete s-au incadrat in media normala. Avem o statistica paradoxala care ne-ar sugera ca avem elevi geniali. Minunat, dar atunci de unde atata medocritate prin cataloagele din scoli si, apoi, in societatea romaneasca?
Suspiciunea ca cifrele sunt in legatura directa cu nivelul de perfectionare a tehnicii de copiere si mituire este mare si manjeste chiar efortul curat al acelor absolventi care si-au luat examenul pe merit, invatand pe rupte. Invatand sau tocind, este o a doua intrebare care umbreste bacalaureatul.
Frauda sau toceala
Scandalul cel mai mediatizat, dar in niciun caz singurul, a fost legat de zecile de lucrari identice descoperite de un profesor de la un centru de corectare din Bucuresti, o similitudine fara fisura care ne
