Bucurestiul de odinioara consta dintr-un adevarat labirint de strazi strambe, stramte, foarte murdare si adesea kilometrice. "In cea mai eleganta parte a orasului strazile sunt foarte rau pavate, cat priveste cele de la periferie, nici vorba de asemenea minuni. Pe aceste strazi misuna neincetat si fara nici o regula nenumarate carute care se ciocnesc una de alta si inchid circulatia, amenintandu-te la fiecare pas cu calcarea sau strivirea. Ici si colo doar, pentru apararea pietonilor, se afla trotuare pavate cu pietre necioplite, care din pricina acoperisurilor fara streasini zac in apa ce se scurge, facandu-le nepractice".
Orasului ii lipseste inca o administratie eficienta, uniforma macar in deciziile care privesc salubritatea si intretinerea strazilor, astfel incat tandemul noroi-praf, iubitor de microbi si viroze respiratorii, sa inceteze.
Praful de primavara contine o multime de fibre si resturi vegetale; cel de vara si de toamna este mai fin. Forma si grosimea prafului variaza frapant dupa anotimpuri, dupa fenomenele meteorologice si dupa pavajul strazii.
Elementele dozate in praful strazilor sunt urmatoarele: apa, materiile organice, materiile minerale, fierul, calciul, magneziul, PO4, H3, materiile silico-argiloase; acidul fosforic este prezent in strada pavata cu piatra cubica si asfalt.
Tuberculoza, maladie sociala, provine din agentul bolii si complexul mizeriei societatii omenesti; asadar vom cauta originea bolii in toate lipsurile si in abuzurile contra naturii omenesti, cum sunt: surmenajul extraordinar din timpul modern, aglomeratia in orase, circulatia din aceste orase, contaminarea drumului public prin spute etc. Praful se ridica in aer prin circulatie; se depune pe sarac, ca si pe bogat; germenii insa, isi gasesc terenul de dezvoltare acolo unde stau saracia, grija zilei de maine, neglijenta, aglomeratia, murdaria, ignora