Am ajuns iar la intrebarea geniala "Care e legatura dintre numele unui restaurant si restaurantul in sine?".
E cam aceeasi ca intre sloganul domnului presedinte Basescu "Sa traiti bine" si starea reala a natiunii. Cred ca un coleg de-al presedintelui nostru a exprimat perfect starea lucrurilor cand a afirmat despre o inundatie (cum a fost si la noi in 2005) ca "este cea mai mare catastrofa de la alegerea mea". Cam asa stau lucrurile si la noi. In ritmul asta, urmatorul slogan de campanie catre popor al domnului presedinte ar trebui sa fie ca la Mircea Radu - "Iarta-ma".
Revenind la restaurantul de astazi, se numeste La Gioconda - probabil ca sa sublinieze caracterul italian, da vincian, misterios, zambaret al locului... Ca inauntru erau niste panze si urate, si strambe: o amestecatura de Monet cu curentul naiv contemporan, o madona maramureseana in suman, bine infofolita, niste studii de Da Vinci, un calendar si o icoana. Plus plasma TV.
Bine ca doar doi pereti erau disponibili ca asa au pus doar doua plasme si in felul asta poti sa prinzi toate buletinele de stiri - esti conectat live. Si la aeroport stii toate breaking news, si la restaurant esti conectat. Mai ramane sa te opresti din activitate cu nevasta/prietena/iubita/amanta si sa zici "Stai, draga, ca tocmai merge Nastase la DNA". Iar inainte de explozia de stele zici: "Aoleo, ai auzit ce a spus Geoana?" Suntem conectati.
As vrea si eu sa merg la un restaurant unde nu sunt tablouri de prost-gust pe pereti si unde nu-mi urla in cap efemul sau plasma. Un restaurant unde te duci si e bine, liniste, nu te enervezi, nu faci ulcer la felul intai. Pai cum sa reactionezi cand il intrebi pe chelner "Vita e buna?" si el spune "Cred ca da". Asta e ca in bancul ala cu Maria ardeleanca pe care o intreaba Ion "Marie, tu esti virgina?", la care ea raspunde "Ioane, cum ti-o fi norocul".