După o periodă latentă de cîţiva ani, eforturile unor oameni dedicaţi de la Muzeul Geologic din Bucureşti au reuşit să-i umple holurile de glasurile multor copii pasionaţi de acest domeniu.
După o periodă latentă de cîţiva ani, eforturile unor oameni dedicaţi de la Muzeul Geologic din Bucureşti au reuşit să-i umple holurile de glasurile multor copii pasionaţi de acest domeniu.
Alături de muzeul bucureştean al cunoscutului cercetător Grigore Antipa, începînd cu 1906, Institutul Geologic al României, condus de directorul Ludovic Mrazec, s-a ridicat în doi ani.
Ceea ce l-a atras pe Mrazec spre aceste locuri a fost prietenia strînsă cu Antipa, făcînd parte din aceeaşi tipologie de cercetători. Erau foarte ataşaţi de instituţia pe care o conduceau, astfel că îşi mutaseră căminul în interiorul muzeului pentru a-l putea supraveghea în permanenţă. La 19 iunie 1906, regele Carol I semna un regulament de funcţionare care prevedea: "Se vor alcătui colecţiuni de roci şi minerale din ţară care, cu învoirea directorului, vor putea fi vizitate şi consultate de public". La început, muzeul avea o singură sală de colecţii – unde astăzi se găsesc minunatele flori de mină. Istoria sa a curs lin pînă la ocupaţia sovietică, care a redenumit Institutul Geologic. Cîteva zeci de ani mai tîrziu, clădirea care adăpostea muzeul a fost avariată de cutremurul din 1977.
Cam în aceeaşi periodă a fost înfiinţată Platforma de Geologie din Piaţa Chibrit, unde era concentrat tot nucleul geologic. Clădirea din Şoseaua Kiseleff numărul 2 a fost restaurată şi redată în funcţiune abia în 1989.
TUNELUL TIMPULUI. Forma actuală a expoziţiei a fost dată de Marcian Bleahu în 1989 şi este una dintre puţinele de acest fel din lume. Circuitul muzeal este cel care descrie o carte de geologie generală, care începe de la macrocosmos – formarea galaxiilor, a stelelo
