Universitatea, căreia şi astăzi fanii îi spun „Ştiinţa“, după denumirea iniţială, şi-a trecut în cont primul titlu de campionă a României în 1974, după ce în 1973 oltenii au fost la un ... gol de „aurul“ campionatului nostru. Sub conducerea cuplului de antrenori Constantin Cernăianu şi Constantin Oţet, Universitatea devenea, în vara lui 1974, „campioana unei mari iubiri“ prin generaţia de excepţie a consacraţilor Oblemenco, Deselnicu, Ţarălungă, Marcu şi Boc, alături de care au apărut trei dintre fotbaliştii care aveau să devină apoi simboluri ai „Craiovei Maxima“: Ilie Balaţi, Costică Ştefănescu şi Nicolae Negrilă.

Dintre jucătorii-campioni în 1974, şase au trecut în nefiinţă: Lucică Strîmbeanu, Ion Oblemenco, Mircea Chivu, Petre Deselnicu, Iulică Bălan şi Paul Manta. Dacă fotbalul oltenesc a avut colecţionari de superlative, unul dintre aceştia a fost Petre Deselnicu, de la a cărui moarte fulgerătoare se împlinesc cinci ani! El a trecut în lumea celor drepţi pe 14 iulie 2003, într-un spital din Bucureşti.

Originar din Mofleni, „Talibă“, cum îl alintau coechipierii şi prietenii, a „ars“ mulţi ani pentru fotbalul din Craiova atât ca jucător, dar şi ca oficial, conducător. Ca fotbalist a fost obligat să-şi încheie cariera la Galaţi, izgonit de la Universitatea de exigentul antrenor Titi Teaşcă.

În memoria sa, finanţatorul Universităţii, Adrian Mititelu, a denumit fostul teren de zgură, acum modernizat cu gazon de iarbă la standarde europene, arena „Petre Deselnicu“. Inaugurarea acesteia a avut loc în urmă cu câteva săptămâni, iar cei care au vorbit la momentul omagial au evocat personalitatea celui dispărut în 2003, „Tai Pan“-ul având doar 57 de ani în momentul decesului.

Soţia şi fiica s-au stabilit în Spania. Universitatea, căreia şi astăzi fanii îi spun „Ştiinţa“, după denumirea iniţială, şi-a trecut în cont primul titlu de campionă a României î