Din bătrînul regat al Egiptului Antic s-au ridicat, pentru a domina, chiar şi din amintire, o lume întreagă. Prin frumuseţe sau prin putere, misterioasele femei egiptene au reuşit să subjuge şi să farmece culturi, popoare, poate chiar şi zei

Din bătrînul regat al Egiptului Antic s-au ridicat, pentru a domina, chiar şi din amintire, o lume întreagă. Prin frumuseţe sau prin putere, misterioasele femei egiptene au reuşit să subjuge şi să farmece culturi, popoare, poate chiar şi zei. Unele dintre ele şi-au impus voinţa din spatele soţilor lor, altele s-au îmbrăcat asemenea lor, iar altele au demonstrat că o femeie poate ţine frîiele unei naţiuni uneori mai bine decît un bărbat. Citiţi despre Hatşepsut, femeia care s-a proclamat rege şi care a construit mai multe minuni arhitecturale decît oricare alt predecesor al său. Chiar şi după 3.000 de ani de dispariţie din istorie, Hatşepsut s-a ridicat, cu ajutorul egiptologilor, din negurile vremii ca să-şi ocupe locul de drept în rîndurile celor mai de seamă faraoni. Considerată de unii istorici ai secolului al XIX-lea simbolul răutăţii mascat prin şiretenia şi frumuseţea feminină, Hatşepsut a fost faraonul iubit şi apreciat de popor pentru instaurarea unei perioade de pace. Deşi se credea că l-a închis pe fiul său vitreg între zidurile palatului, se pare că de-a lungul domniei lui Hatşepsut, Tutmes al III-lea s-a ocupat de problemele militare. Atunci de ce a aşteptat Tutmes 20 de ani pentru a încerca s-o înlăture pe mama vitregă din istoria pe care ea o construise? Iată una dintre enigmele care aşteaptă, tăcut, să fie dezlegate. Istoria Egiptului se întinde mai departe decît poate mintea modernă să ajungă. Originea sa se pierde în nisipuri şi păstrează cu sfinţenie secrete ce nu se arată minţilor neiniţiate. Puţini străini au reuşit să înţeleagă şi să domine acest teritoriu în care zeii se coborau pe pămînt şi împl