În timpuri în care în lume sexul frumos nu avea drepturi, femeia din ţinuturile mistice ale Egiptului avea posibilitatea de ascensiune la tron. Totuşi, doar cîteva au reuşit să se ridice la măreţia numelui de faraon.
În timpuri în care în lume sexul frumos nu avea drepturi, femeia din ţinuturile mistice ale Egiptului avea posibilitatea de ascensiune la tron. Totuşi, doar cîteva au reuşit să se ridice la măreţia numelui de faraon.
Mult mai favorizare decît oriunde în lume, femeile din Egiptul Antic deţineau proprietăţi şi poziţii oficiale în regat. Un alt fapt neobişnuit pentru acea vreme era acela că se puteau judeca oficial în absolut orice dispută.
În sec. al V-lea, Hatşepsut s-a ridicat pe tronul faraonilor, fiind cea mai importantă dintre conducătoarele ţării faraonilor, iar domnia sa mai lungă decît a oricărei alte femei din dinastiile egiptene. Preluarea puterii de o femeie nu era un fapt fără precedent. Din documentele antice arheologii au dedus că primele regine egiptene au fost Meryt-Neith din prima dinastie, Nitocris din dinastia a şasea şi Sobeknofru din dinastia a XII-a. Nici una dintre ele nu a domnit însă mai mult de trei ani. Asemeni lui Sobeknofru, Hatşepsut (al cărei nume înseamnă "Prima dintre femeile nobile") a fost încoronată "Rege al Egiptului de Sus şi de Jos".
Începuturi
Născută în familia regală a faraonului Tutmes I şi a reginei Ahmosis, Hatşepsut a fost de la început favorizată de preoţii Templului din Karnak înaintea fraţilor săi vitregi, pregătiţi pentru a-l succede pe Tutmes I. Pentru a-şi asigura succesiunea la tron s-a folosit de două tertipuri: a scos în evidenţă relaţia bună pe care o avea cu tatăl său, Tutmes I, conducător iubit de popor, dar a susţinut şi că părintele său a fost cel care a ales-o să preia tronul. Pe pereţii mormîntului acestei femei stă scris: "Te voi face să fii prima d
