Mausoleul familiilor Aman, Glogoveanu, Bibescu, mormântul-cavou al lui Gheorghe Chiţu, fost ministru de interne în 1883, sunt doar câteva dintre locurile de veci ale celor mai renumiţi oameni ai urbei de ieri, care se găsesc într-un colţ al Craiovei, unde arta arhitecturală este la ea acasă.Un adevărat sanctuar al Craiovei, aşa au numit Alexandru Firescu şi Constantin Gheorghiu cimitirul Sineasca, locul în care îşi duc somnul de veci unele dintre cele mai proeminente figuri ale Craiovei de altădată. Cimitirul a fost înfiinţat pe locul lăsat Primăriei Craiova de Bălaşa Sinescu, împreună cu biserica mahalalei Podbaniţa-Sineasca, aceasta servind până la dărâmare satului Podbaniţa. Totul a început cu ani şi ani în urmă. Prin legea sanitară din 1864, s-au oprit înmormântările în curţile bisericilor, lucru care a determinat-o pe Bălaşa Sinescu să dăruiască Primăriei Craiova un nou locaş de cult şi curtea aferentă pentru înfiinţarea unui cimitir. În 1937, lăcaşul a fost dărâmat. Din biserica de odinioară a mai rămas astăzi doar clopotniţa din zid, pe sub bolta căreia se pătrunde în cimitir. Pentru uzul cultului bisericesc a fost dată o capelă de artă cu hramul Sfânta Maria, înălţată între anii 1905-1911 de către Eliza G. Alexandrescu. O demonstraţie de artă arhitecturală, al cărei decor sculptat a fost executat după desenele şi schiţele arhitectului Clavel din Bucureşti. Pictura din naos este opera pictorului Gheorghiu din Capitală, iar icoanele de pe pereţii de răsărit şi apus sunt opera pictorului francez Menpiou, care a pictat şi Biserica „Sfântu Dumitru“. Mozaicurile care împodobesc absidele exterioare cu sfinţi au fost executate din mozaic aurit în atelierele de la Murano-Italia. În mijlocul pronaosului se găseşte un candelabru de alamă executat la Berlin, după coroana regelui ostrogot Receswint. Aici a ales să fie înmormântată Eliza Alexandrescu. În peretele de