Eurodeputatii din PD-L au fost pusi intr-o foarte mare incurcatura saptamana aceasta in momentul in care o majoritate a Parlamentului European, si anume socialistii, liberalii, ecologistii si Stanga Unita Europeana, a votat o rezolutie prin care PE solicita autoritatilor italiene sa renunte la planul de a colecta amprentele digitale ale romilor. Un asemenea demers ar constitui un act de discriminare pe criterii de rasa si de origine etnica, lucru interzis de articolul 14 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si, in acelasi timp, ar fi un act de discriminare intre cetatenii UE. Pusi in fata alternativei de a vota in favoarea fisarii propriilor concetateni de catre o alta tara, europarlamentarii romani afiliati factiunii conservatoare PPE (Partidul Popular European, crestin-democratii) s-au vazut obligati sa voteze impotriva propriului grup politic, care sprijinea amprentarea romilor. O majoritate a celor 35 de deputati romani din Parlamentul European, 18 din 35, sunt afiliati la PPE, o foarte compozita grupare conservatoare care este teoretic cea mai mare factiune politica din PE ca numar de membri, dar care se straduieste din ce in ce mai greu sa-si gaseasca o linie politica coerenta.
Contururile ideologice ale PPE-ului, o formatiune care inca isi spune crestina si democrata, au devenit tot mai confuze pe masura ce PPE a acceptat ca membri unele formatiuni politice, la randul lor compozite, de tendinta mai degraba neoliberala. Asa sun FIDESZ din Ungaria, coalitia lui Viktor Orban, Partidul Civic Democratic (ODS) al lui Vaclav Klaus din Cehia sau Forza Italia a lui Silvio Berlusconi. Formatiuni politice ad-hoc, create in jurul unor personalitati al caror profil politic nu corespunde vechiului mesaj crestin-democrat pe care s-a construit PPE. Klaus, Orban, Berlusconi nu au in programul lor nimic crestin, ba chiar, in cazul lui Ber
