Ce ar fi fost lumea fără avion sau stilou? Chiar dacă sunt invenţii mai puţin importante ca tiparul sau becul electric, ele aparţin românilor şi au făcut o diferenţă. România îşi

Ce ar fi fost lumea fără avion sau stilou? Chiar dacă sunt invenţii mai puţin importante ca tiparul sau becul electric, ele aparţin românilor şi au făcut o diferenţă. România îşi revendică şi unele invenţii de viitor, precum motorul cu apă sau CD-ROM-ul de 10.000 de Gigabytes.

Prima invenţie românească recunoscută oficial din istorie a fost o sapă pentru agricultură, brevetată în baza "primei legi româneşti asupra brevetelor de invenţiune", promulgată de Regele Carol I în 1906.

De atunci, spiritul inventiv al românilor a înflorit, iar în prezent Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) emite câteva sute de brevete de invenţie pe an. Zeci de invenţii româneşti sunt premiate cu diplome şi medalii la saloanele de inventică de la Bruxelles, Geneva, Paris sau Moscova.

Multe dintre ele înţepenesc, însă, în stadiu de proiect, deoarece patentarea unei invenţii în străinătate, unde ar exista companii interesate să o folosească, este costisitoare şi complicată.

Aplicarea invenţiei

Majoritatea invenţiilor româneşti provin din centrele cu tradiţie, mai ales acolo unde universităţile tehnice au desfăşurat cursuri, masterate, programe de training sau cursuri de inventică, spune prof. dr. Boris Plahteanu, directorul Institutului Naţional de Inventică din Iaşi.

În capitala Moldovei a fost creată prima şcoală de inventică românească, în 1966. Principiul unei şcoli de inventatori este că inteligenţa nu este de ajuns, iar creativitatea trebuie stimulată prin instruire.

Chiar dacă societăţile şi cursurile de inventatori sunt bine dezvoltate, mai ales în zona Moldovei, punerea în aplicare a invenţiilor nu este mai uşoară în această parte a ţării. @N_