Cu toate că este primul an în care românilor din străinătate li s-au alocat mandate speciale de senatori şi deputaţi, numărul celor care s-au înscris este foarte mic. Trei diasporeni din Italia şi doar unul din SUA candidează pentru două mandate de senatori şi patru de deputaţi. Sursa: EVZ Andi Rădiu
La începutul lunii martie an Parlamentul României a adoptat Legea votului uninominal, lege care dă posibilitatea românilor cu rezidenţă permanentă în străinătate să aibă propriul colegiu uninominal şi deci să aibă reprezentanţi în cadrul Camerei Deputaţilor şi a Senatului din Parlamentul României.
Modalitatea de stabilire a colegiilor uninominale se va face prin Hotărâre de Guvern, în urma hotărârii pe care o va lua o comisie parlamentară specială. Colegiile uninominale vor fi stabilite cu păstrarea normei de reprezentare, 70.000 de locuitori pentru un mandat de deputat, respectiv 160.000 pentru un mandat de senator.
Între colegiul cel mai mare, ca număr de alegători, şi cel mai mic nu poate fi o diferenţă mai mare de 30%. La stabilirea numărului de mandate de parlamentari, conform acestei norme de reprezentare, se va lua în calcul populaţia cu drept de vot aşa cum reiese din ultimul recensământ, publicat de Institutul Naţional de Statistică.
Partidele sau alianţele vor putea înscrie un singur candidat într-un colegiu uninominal, respectându-se principiul un singur vot - un singur candidat - un singur ales.
În cazul candidaţilor independenţi, aceştia vor trebui susţinuţi de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din colegiul respectiv, dar nu mai puţin de 2.000 pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 pentru Senat. În urma acestor decizii, românii din Italia pleacă din start defavorizaţi.
Conform statisticilor oficiale, românii care trăiesc ş
