» Muzeul aurului din Rosia Montana si galeriile romane au devenit mult mai cunoscute ca urmare a campaniei duse de organizatiile ecologiste impotriva proiectului minier privat din Muntii Apuseni.
Pe langa numeroasele controverse legate de proiectul minier, comuna Rosia Montana a castigat o vizibilitate interna si internationala fara precedent ca urmare a publicitatii facute in ultimii ani. De pe urma acestei vizibilitati au beneficiat din plin toate monumentele istorice de pe raza comunei si in special muzeul cu galeriile romane, unice in Romania si in lume. Zilnic, zeci de turisti trec pragul muzeului si se incumeta sa intre in galerii pentru a vedea cum extrageau romanii aurul din munte in urma cu 2000 de ani.
Muzeul Mineritului a fost amenajat intre anii 1970 si 1979, in zona din apropierea intrarii in galeriile romane, si este alcatuit din diferite instalatii de prelucrare a aurului utilizate de maniera industriala sau artizanala in secolele XIX si XX. Galeriile romane, degajate de namol si aluviuni intre anii 1973 si 1975, pot fi vizitate astazi pe o lungime de aproximativ 100 de metri si sunt compuse din diferite sectiuni cu o inaltime de 1,80 metri. Galeriile traverseaza mai multe filoane aurifere si prezinta diferite moduri de exploatare a aurului.
Ceea ce se vede astazi in Carnic – Rosia Montana este ceea ce romanii intelegeau prin largirea granitelor imperiului: o adevarata industrie a extractiei aurului, incepand cu un sistem de conducere autonom in cadrul provinciei, foarte bine pus la punct si terminand cu cele mai noi tehnologii ale vremii. Practic, tot ce era necesar pentru a extrage o cantitate maxima de aur intr-un timp-record. Reteaua de galerii romane de la Rosia este cea mai mare dintre toate exploatarile imperiului, depasind descoperirile din Spania, Portugalia, Marea Britanie si Franta, cu toate ca Dacia
