Istoriile despre modalităţile prin care şefii Armatei şi ai Miliţiei îi convingeau pe sportivi să apere culorile echipelor CCA şi Dinamo sunt nenumărate. Celebrul Emeric Ienei, legendă a echipei Steaua, a fost adus sub arest la gruparea „militară“! Se întâmpla în 1956, pe când Ienei evolua la Flamura Roşie Arad (actuala UTA). „Aveam 19 ani şi trebuia să-mi satisfac stagiul militar. M-au luat pe sus şi m-au suit în tren. La Craiova m-au băgat direct într-o unitate militară. A fost vorba mai mult de o reţinere...“, povestea celebrul stelist pentru EVZ.
O poveste şi mai dramatică a avut alt nume de legendă al fotbalului nostru: Titus Ozon. Formidabilul atacant a debutat la Unirea Tricolor, echipă considerată de comunişti ca fiind „legionară“ şi desfiinţată pentru a face loc nou-înfiinţatei Dinamo. Ozon a ajuns la „roş-albi“, dar firea sa rebelă l-a făcut ca, în 1954, să vrea să plece de la Dinamo.
Iniţiativa i-a atras mânia Securităţii. „După ce am plecat de la Dinamo, şefii de acolo s-au răzbunat pe mine. M-au deportat în Deltă, la tăiat de stuf. Eram sechestrat într-o cabană şi păzit de un securist. Într-o noapte am fugit pe geam. Am ajuns pe furiş în Capitală, unde am semnat cu Progresul“, îşi amintea Ozon în 1995.
Câţiva ani după această întâmplare, în 1958, Ozon a fost prins, la întoarcerea dintr-un turneu efectuat în Grecia, cu nasturi de fildeş asupra sa. A fost exclus din viaţa sportivă. Pedeapsa i s-a ridicat şase luni mai târziu, când jucătorul l-a pândit pe dictatorul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ieşit la promenadă pe Calea Victoriei, şi l-a implorat să-l ierte. Şeful statului s-a îndurat, dar cu condiţia ca Ozon să joace la Rapid, echipa pe care o proteja Gheorghiu-Dej...
Un alt episod celebru în care a fost implicat Ozon s-a petrecut în URSS, când a îndrăznit să dribleze un fundaş al echipei Dinamo Tbilisi, dându-i min
