„Antisemitismul este încă un reflex în Moldova”, susţin membri comunităţii evreieşti de peste Prut. Evreii din Moldova vorbesc, într-un reportaj AFP, despre pierderea culturii lor universale. Decimată la începutul secolului XX, comunitatea evreiască din Moldova încă se teme de faptul că actualul regim urmăreşte dispariţia ei în totalitate.
„Antisemitismul este încă un reflex în Moldova”, susţin membri comunităţii evreieşti de peste Prut. Evreii din Moldova vorbesc, într-un reportaj AFP, despre pierderea culturii lor universale. Decimată la începutul secolului XX, comunitatea evreiască din Moldova încă se teme de faptul că actualul regim urmăreşte dispariţia ei în totalitate.
DRAMA COMUNITĂŢII. La 71 de ani, Mottel este unul dintre puţinii membri ai comunităţii evreieşti din Chişinău. De sabat bătrînul se uită cu disperare la băncile goale din singura sinagogă a capitalei, de pe strada Habab Lubavia, în inima fostului ghetto. "În această ţară evreii sînt o specie pe cale de dispariţie. Cînd m-am născut, în 1937, oraşul avea 70 de sinagogi aparţinînd diverselor bresle", povesteşte bătrînul, ai cărui copii şi nepoţi vorbesc în rusă şi iudaică. "Pentru ei, idişul, limba milioanelor de evrei din Europa de Est, este depăşit. A-ţi abandona limba, cultura, este o formă de sinucidere", subliniază Mottel. În Republica Moldova, ca şi în alte ţări apărute după prăbuşirea URSS, această conunitate, a cărei prezenţă datează din era romană, a fost decimată de progromurile ţariste de la începutul secolului XX, apoi de Holocaust, înainte de antisemitismul din perioada stalinistă. În 1900, circa 300.000 de evrei trăiau în Republica Moldova, dar acum sunt mai puţin de 30.000, majoritatea în capitală. Pentru evreii din această regiune, care au trăit succesiv sub dominaţia română, otomană şi rusă, "catastrofa a început în 1903 cu progromul din Chişină
