De peste 40 de ani, la groapa de gunoi de la Parţa s-au adunat zeci de mii de tone de deşeuri toxice pentru sănătatea umană. Cu timpul, acestea au pătruns în sol, afectînd grav calitatea apei din pînza freatică

De peste 40 de ani, la groapa de gunoi de la Parţa s-au adunat zeci de mii de tone de deşeuri toxice pentru sănătatea umană. Cu timpul, acestea au pătruns în sol, afectînd grav calitatea apei din pînza freatică. Imediat după integrarea în UE, autorităţile au cerut factorilor de decizie să închidă de urgenţă "bomba ecologică" de la Timişoara. Abia în 2007, după ani întregi de războaie şi interese funciare ale unor grupuri imobiliare puternice, Consiliul Judeţean Timiş a rezolvat problema amplasamentului pentru viitoarea groapă de gunoi a Banatului, şi anume în localitatea Ghizela, o comună situată la circa 60 de kilometri de Timişoara.

Primăria Timişoara a fost înştiinţată chiar ieri de reprezentanţii Guvernului României că Uniunea Europeană nu mai admite nici un fel de întîrziere vizavi de închiderea deponeului de la Parţa. Practic, conform reglementărilor, groapa de gunoi a Banatului trebuie conservată, cel tîrziu pînă la data de 31 decembrie 2008, sub sancţiunea unor amenzi zilnice de 100.000 de euro. Partea proastă e că viitorul deponeu ecologic de la Ghizela va fi funcţional, după graficele de la CJ Timiş, abia la data de 1 iulie 2009. Tocmai de aceea, reprezentanţii municipalităţii au intrat în criză, încercînd să găsească tot soiul de soluţii de compromis, menite să asigure depozitarea deşeurilor menajere pînă la inaugurarea viitoarei locaţii din judeţul Timiş. Cert e că, atît autorităţile locale, cît şi cele judeţene au o sarcină ingrată, atît timp cît "bomba ecologică" de la Parţa deserveşte cei peste 400.000 de locuitori ai Timişoarei şi din zona periurbană, cu "o producţie" de peste 150.000 tone de deşeuri pe an.

@N_