În ultimul timp, preţul cărbunelui a scăzut cu 10-15%, însă este greu de vorbit despre o schimbare de tendinţă în condiţiile în care cererea este în creştere. Avånd în vedere preţul actual al petrolului, 145 de dolari pe baril, producerea de electricitate cu ajutorul cărbunelui reprezintă, la nivelul costurilor, în jur de un sfert pånă la o treime din costul energiei obţinute pe bază de petrol. Termocentralele pe bază de cărbune sunt de asemenea mult mai rapid

În ultimul timp, preţul cărbunelui a scăzut cu 10-15%, însă este greu de vorbit despre o schimbare de tendinţă în condiţiile în care cererea este în creştere.

Avånd în vedere preţul actual al petrolului, 145 de dolari pe baril, producerea de electricitate cu ajutorul cărbunelui reprezintă, la nivelul costurilor, în jur de un sfert pånă la o treime din costul energiei obţinute pe bază de petrol. Termocentralele pe bază de cărbune sunt de asemenea mult mai rapid şi mai ieftin de construit în comparaţie cu centralele nucleare sau complexele hidroenergetice. Pånă şi în Orientul Mijociu există termocentrale pe bază de cărbune, construite datorită preţului crescut al ţiţeiului pe pieţele mondiale, mai profitabil la vånzare decåt la consumul propriu.

Această situaţie se manifestă şi în Asia. Iar unul dintre principalii beneficiari ai cererii de cărbune din China, India şi Japonia sunt producătorii din Indonezia. Trebuie menţionat, în primul rånd, că Indonezia se confruntă de mulţi ani cu o lipsă a investiţiilor în infrastructură şi, datorită cererii interne în creştere, se anticipează că volumele pentru export vor creşte foarte încet.

În al doilea rånd, producătorii indonezieni pot gestiona mai bine majorările de preţ, sporind marja profiturilor atåt pe plan intern, cåt şi la export. Aceasta se datorează situaţiei legate de infrastructură, dar şi problemelor cu competitorii, cum ar fi Austra