TRAFIC • Comorile naturale ale ţării sînt devastate de reţele organizate de hoţi, încurajate de vidul legislativ

Pentru că la noi se poate fura orice, manglitori cu studii speologice şi paleontologice au ţintit patrimoniul natural. În peşterile ţării se sapă după bucăţi de fosile care ajung să valoreze mii de euro pe piaţa internaţională. Cumpărătorii autohtoni, mai puţin rafinaţi în gusturi, sînt atraşi cu stalactite şi stalagmite ciordite la comandă, după preferinţe. Din cauza lacunelor legislaţiei, prăduitorii riscă cel mult o amendă.

În Parcul Natural Apuseni se găsesc peşteri care au stîrnit interesul NASA şi al unor universităţi precum cele din Oxford sau Milano. Din cauza jafului care nu poate fi ţinut sub control, administraţia parcului se teme să facă publice coordonatele acestora şi nu mai ştie cum să-şi securizeze arhiva de date. Acolo unde relieful a permis, cele mai importante monumente naturale de acest fel au fost închise cu lacăt. După gusturile cumpărătorilor s-au format două tipuri de reţele de traficanţi cu obiecte de patrimoniu natural, şterpelite din peşterile patriei. Oasele ursului de peşteră pot ajunge de la cîteva sute la cîteva mii de euro, în funcţie de mărime şi raritate. Stalactitele sînt acesibile oricărui excentric pentru cîteva milioane de lei vechi. Din cazurile avute pînă acum, administratorii ariilor protejate au ajuns la concluzia că furnizorii sînt în mare parte aceiaşi pentru ambele reţele: speologi şi paleontologi pentru care "dolăreii" sau "euroii" sînt mai importanţi decît respectarea unei legi cu neajunsuri, a deontologiei sau a comorilor acestei ţări, formate în sute de mii de ani.

DOUĂ FILIERE. Accesul în aceste locuri este de cele mai multe ori imposibil pentru neavizaţi, iar "marfa" necesită cunoştinţe de specialitate pentru a i se stabili valoarea. Astfel, piaţa naţională este alimentată pr