Cåt timp ne vom legăna, la nivelul discursului public, în iluzia că romånii sunt mai deştepţi genetic decåt alte naţii nu vom putea depăşi impasul. Un studiu publicat recent arată că 50% din tinerii romåni în vårstă de 15 ani au dificultăţi în a citi şi a interpreta un text la prima vedere - cea mai mare pondere în comparaţie cu tinerii din celelalte ţări europene. Aceste rezultate nu sunt o surpriză pentru cei care vor să privească învăţ�

Cåt timp ne vom legăna, la nivelul discursului public, în iluzia că romånii sunt mai deştepţi genetic decåt alte naţii nu vom putea depăşi impasul.

Un studiu publicat recent arată că 50% din tinerii romåni în vårstă de 15 ani au dificultăţi în a citi şi a interpreta un text la prima vedere - cea mai mare pondere în comparaţie cu tinerii din celelalte ţări europene. Aceste rezultate nu sunt o surpriză pentru cei care vor să privească învăţămåntul romånesc şi din altă perspectivă decåt cea a cåtorva produse de excepţie (olimpici internaţionali sau cei care acced la marile universităţi din lume). Învăţămåntul este, probabil, singurul domeniu care a regresat după 1989. Numărul celor care abandonează şcoala, numărul analfabeţilor, calitatea pregătirii celor care absolvă opt sau zece clase arată că sistemul romånesc de educaţie e în criză. Vina aparţine şi sistemului politic, care nu a propus şi nu a implementat strategii reformiste, dar şi sindicatelor şi corpului profesoral (cu excepţiile de rigoare). Protestele anuale care au loc în învăţămånt vizează, de fapt, un singur aspect: salariile. Acestea au crescut spectaculos în ultimii ani, dar singur acest lucru nu avea cum să ducă şi la o creştere a calităţii. Într-o situaţie similară este şi domeniul cercetării. Deşi alocaţiile de la buget au crescut spectaculos, cercetarea nu a produs rezultate pe măsură.

Cåt timp ne vom legăna, la nivelul discursului public, în i