Executivul a cedat ieri în faţa presiunilor sindicale şi a anunţat că va majora salariul minim la 540 de lei, de la 1 octombrie. Printr-un efect de domino, această decizie va atrage după sine costuri mari la buget. În plus, premierul Călin Popescu-Tăriceanu le-a promis acestora că salariul minim va ajunge la 600 de lei de la 1 ianuarie, cu o creştere ulterioară graduală de o sută de lei pe an. Sursa: Rompres

1 /.

Dacă, la început, reprezentanţii guvernului păreau de neînduplecat pe motiv că inflaţia peste aşteptări nu le dă voie să umfle salariul minim, Tăriceanu a recunoscut ieri că a cedat din scopuri electorale. „Prin prisma faptului că suntem partid aflat la guvernare (n.r. - PNL) şi nu ne putem juca cu cifrele, nu vrem să amăgim oamenii cu promisiuni fără acoperire“, a declarat Tăriceanu în cadrul întrevederii cu sindicaliştii, ce a avut loc la Palatul Victoria.

Sindicatele au termen zece zile să dea un răspuns executivului - să accepte sau nu propunerea şefului guvernului. Atât autorităţile statului, cât şi patronii susţin că angajaţii români primesc mai mult decât salariul minim. Iar cei care au trecut pe contractul de muncă suma de 500 de lei cu siguranţă primesc şi ceva „pe lângă“.

Miza: creşterea generalăa salariilor

De fapt, adevărata miză a sindicatelor, şi spaimă a patronilor, legată de majorarea salariului minim este creşterea în cascadă a salariilor negociate în contractul colectiv de muncă la nivel naţional. Documentul stabileşte salariile anumitor categorii profesionale în funcţie de venitul salarial minim garantat. În plus, conform legislaţiei în vigoare, orice leu în plus la salariul minim trage după sine creşterea a peste 40 de ajutoare şi indemnizaţii.

Şomajul, stimulentele pentru angajatori, contribuţiile pentru personalul neclerical sau cele pentru asigurările de sănătate sun