Se spune ca "un oras care nu-si cunoaste trecutul, este ca un copil care nu-si stie parintii". Noua, brailenilor, ne-a fost dat sa cunoastem, fara voie insa, trecutul rastalmacit de veneticii de la Rasarit si sa-i uitam aproape cu desavirsire pe aceia care au adus urbei bogatia si faima pe care, probabil, nu le va mai dobindi niciodata. Se cuvine, deci, sa lasam izvoarele sa vorbeasca, iar noi, cei adesea mintiti si inselati, sa ne intoarcem privirile catre trecut, sa-i cunoastem mai bine pe cei care au facut, cu adevarat, cinste Brailei. In fiecare joi, in aceasta pagina, cotidianul "Obiectiv" scoate la lumina, din subconstienul colectiv al urbei, cite o personalitate. O personalitate marcanta din arta, cultura sau politica. Astazi, Constantin Sandu-Aldea, prozator, agronom, fondatorul stiintei despre ameliorarea plantelor, membru corespondent al Academiei Romane.
Despre scriitorul samanatorist C. Sandu-Aldea s-ar putea scrie tomuri intregi. A realizat intr-o viata relativ scurta atit de multe lucruri si in domenii atit de variate incit, la moartea sa, N. Iorga a spus: "A fost cel mai iubit din generatia noastra".
Nascut la 22 noiembrie 1874, in comuna Tichilesti, "Constantin S. Petre" (Aldea va fi pseudonimul literar) era fiul lui Sandu Petrea zis "Pirjol", caraus, apoi padurar. Prin 1880, se muta impreuna cu familia in Braila, in mahalaua "Atirnati". Urmeaza Scoala nr. 2 si, la 1 sept. 1886, se inscrie la Liceul "N. Balcescu", pe care-l finalizeaza al doilea, in 1892. Are, in acest timp, probleme de sanatate (hemofilie, afectiune mostenita de Viorica, fiica sa, care va muri la o virsta frageda, la un an dupa tatal ei, in 1928). N-a uitat niciodata satul natal, Balta, Baraganul plin de holde. Se inscrie la Scoala de Agricultura de la Herastrau, pe care o termina in 1896. Concomitent, isi incepe calatoriile de studii in strainatate.
