Cînd în 1937 milionarul Solomon R. Guggenheim hotăra la New York să pună bazele muzeului de artă modernă care avea să-i poarte numele, multă lume a spus că este o excentricitate trecătoare a unui milionar care nu mai avea ce face cu banii

Cînd în 1937 milionarul Solomon R. Guggenheim hotăra la New York să pună bazele muzeului de artă modernă care avea să-i poarte numele, multă lume a spus că este o excentricitate trecătoare a unui milionar care nu mai avea ce face cu banii. Apoi a înfiinţat şi o fundaţie ce promova şi sprijinea artele moderne şi contemporane. Puţini au fost aceia care au acordat vreun viitor acestei fundaţii. Iată însă că fundaţia şi-a dobîndit statutul de Mecena modern şi pe lîngă muzeul new-yorkez a mai deschis sedii şi la LasVegas, Bilbao, Berlin şi Veneţia rău-voitorii susţinînd că ar avea de gînd să deschidă un sediu şi la Bucureşti.

Sediul basc la Bilbao

Aflat într-un areal de 32.500 mp, din care construcţia efectivă ocupă 24.000 mp, la care spaţiul interior de expunere este de peste 9.000 mp, muzeul se întinde pe malul rîului Nervion, undeva la 16 m sub nivelul oraşului, aproape traversat de marele pod La Salve, una din căile de acces în oraş. Intrată de mai multă vreme într-un con de umbră, ca aproape întreaga ţară Bască, localitatea Bilbao hotărăşte adoptarea proiectului elaborat de arhitectul americano-canadian Frank Gehry şi în anul 1997 se construieşte această "ciudăţenie" arhitectonică. Cu pereţi curbi, cu forme construiteparcă la întîmplare, prezentînd privitorului doar 3 materiale de construcţie şi finisaj (folii de titan, sticlă şi calcar), clădirea a şocat atît pe oamenii de rînd cît şi pe specialişti. Marele arhitect american Philip Johnston, profesor al lui Frank LloydWright şi Le Corbusier, a caracterizat construcţia ca fiind "cea mai măreaţă clădire a timpului nostru".

Noutăţi arhitecturale

A