Bătrîne, Aseară am vorbit cu voi doi, adică cu tine şi cu pictorul de căpiţe şi cartofi* (prăjiţi), iar acum, dimineaţa, îmi dau seama că nu ne-am spus mai nimic din ce voiam să ne spunem. Puţin surprins de telefonul vostru, uşor adormit, avînd în minte tot nişte discuţii de „afaceri“ purtate înainte de culcare, m-am aruncat întîi să-ţi pun întrebări „lucrative“. Aşa că să continuăm pe această temă. Probabil că pe lîngă incertitudinea zilei de mîine, pe care am trăit-o dintotdeauna şi am simţit-o accentuîndu-se în anul ’90, această boală care m-a scos din circuit aproape un an şi o anume înclinaţie mai veche mă fac să fiu aproape obsedat de o cale „mic-burgheză“ de asigurare a protecţiei materiale în vederea liberării spiritului pentru activităţi gratuite. După eşecul unei afaceri care ar fi putut să fie folositoare întregii bresle (chestia cu U.S.), eşec ce-mi devenise evident încă de prin octombrie-noiembrie anul trecut, m-am angajat personal şi pe cont propriu în mai multe direcţii, acestea s-au multiplicat între timp, iar tehnica este a încercărilor paralele, urmate de abandonarea liniilor neproductive. Astfel: Euromedia este o asociaţie fără scop lucrativ axată, pe un obiectiv foarte larg, „relaţii culturale româno-europene“. Ea a acumulat ceva bani pe care-i poate folosi după cum crede de cuviinţă în vederea atingerii scopurilor ei statutare. Din acei bani ea poate chiar să împrumute fără dobîndă, pentru un an, acelor întreprinzători care fondează întreprinderi ce se înscriu în obiectivul larg al asociaţiei şi colaborează cu noi mai tîrziu. Aşa a luat fiinţă ArisMedia SRL (unde Bernard are 51%, eu 15% şi alde Drăgoiu 34%). Aşa vor lua fiinţă, probabil în curînd, o librărie (Hanibal) şi o galerie de artă (Giugariu). Cît priveşte reţeaua de librării pe care Aris ar vrea s-o dezvolte în sistemul „en franchise“ (caută şi tu în dicţionare), ea ar trebui să fi