- Economic - nr. 139 / 17 Iulie, 2008 Dupa 1989, politicienii au ignorat, in mod constant, problemele alimentatiei. Stim insa ca, potrivit studiilor sociologice si analizelor economice, circa jumatate din bugetul gospodariei medii romanesti se duce pe mancare, avand o pondere de 2-3 ori mai mare decat media europeana; ca hrana poate fi deopotriva un bun motiv pentru revolte sociale _ in decembrie 1989 restrictiile de hrana au justificat o buna parte din revolta de atunci. Fata insa de acea perioada, dupa '89 _ si mai ales incepand cu 2000-2001, mancarea a fost si ramane unul dintre cele mai importante castiguri pe care postcomunismul le-a adus in raport cu fostul regim politic, si, datorita cresterii economice, s-a inregistrat o abundenta de produse, care depasesc net cererea, dar, mai ales, capacitatea de plata a cetatenilor. In mod paradoxal, inainte de '89, erau bani, dar lipseau produsele, iar acum sunt produse alimentare (berechet), dar nu prea sunt bani! Acum, restrictiile la alimente nu mai vin "de sus" (de la conducerea de partid, pentru asa-zisa plata a datoriilor externe, cum era inainte de '89), ci ele se refera la preturi si venituri. Adica, preturile sunt mari, iar veniturile mici! Nu vom manca cu totii, desigur, somon afumat norvegian, pentru ca nu ne permitem sa-l platim, dar simplul fapt ca el exista in magazine este cea mai buna dovada ca romanii au iesit din perioada constrangerilor politice in materie de mancare.

Preturile si costul vietii au inceput, insa, sa creasca in Romania…

…chiar mai repede decat in restul Uniunii Europene. Una din cauze rezida din faptul ca mass-media si politicienii se agita anuntand o criza a alimentelor. De ce uita insa politicienii nostri, convocati, recent, de catre presedintele Traian Basescu, la Cotroceni, pentru consultari in chestiunea cresterii preturilor? De un lucru esential. Ca, in U