Unde nu e voie

cei aflaţi în lipsuri, să facă un pas

înainte - că din mormânt a

răsărit iertarea. La

ora 12. Scriu în jurnal: "Voi sunteţi

jucării?" Jucării ale destinului... Fix la ora 12? Din

cei ce au făcut un pas înainte, nu

au mai rămas decât

mormane de mere putrezite - nu vă mai tânguiţi,

să nu păţiţi şi mai rău! Hei, tu,

care ai în buzunar o gâscă îndopată cu mere

putrezite, sugrumată, nu te

trezeşti o dată? Ai adormit, cu lespezi de piatră pe

piept, în faţa porţii

Raiului, unde nu e voie - în

colibă,

ia-ţi tălpăşiţa până nu punem câinii-lup

pe tine! Ia aminte!

Privesc în întunericul de afară...

Dusă să se prostitueze

atârnată de fereastra-răsuflătoare, domnişoară

cu picioarele dezgolite, îşi

trage cu greu sufletul: iar ai, fă, scurt-circuite?

Iar are în minte calvarul

colinei, trandafirul grădinii de acasă, măgarul

pe pajişte... "Scurt-circuite

în trupul meu de pasăre de pradă, pe care

l-am vândut corăbierilor,

drept plată pentru călătorie", strigă - iar am

scurt-circuite. Plânge. Ea,

dusă să se prostitueze în Lumea Nouă

cu trup de pasăre de pradă, care e doar una dintre

înfăţişări, din

mulţimea asta de gură-cască abia

întrezărită: cu trăsăturile mai puţin scofâlcite, cu

brăţări din mărgele vegetale, pe

valuri, în cabina

comandantului, păzită de un peşte

prigonitor, local. Un

înger care

îi dă să înghită iar şi iar nu ştiu ce substanţă

afrodiziacă, să

nu se smerească nici azi, ci să se înalţe şi

să se înfumureze.

În lanul de rapiţă

osândit în lanul de rapiţă, amirosind a

nespălat, la