Distribuţia pentru mărcile de îngheţată este costisitoare, fapt care îi face pe producători să aloce bugete modeste pentru publicitate În semestrul I 2008, volumul net de publicitate

Distribuţia pentru mărcile de îngheţată este costisitoare, fapt care îi face pe producători să aloce bugete modeste pentru publicitate

În semestrul I 2008, volumul net de publicitate la îngheţată este estimat la 1,8 milioane de euro. Numărul de reclame difuzate a crescut cu 24% faţă de anul trecut.

Românii "nu se topesc" după îngheţată. Statisticile arată că un român mănâncă doar 1,2 kg pe an. Consumul este foarte redus faţă de cel înregistrat în alte ţări europene: Ungaria (3,5 kg), Italia (16 kg) şi Suedia (12 kg). Îngheţata nu are loc în frigiderele românilor. (Când se anunţă că preţul cărnii de porc va creşte cu 25%, în plină vară, cine mai are poftă de îngheţată?) Aceste produs este perceput ca unul răcoritor, şi nu ca un desert.

De aceea, consumul în România este sezonier, înregistrând volume crescute în lunile de vară. Bugetele de publicitate alocate pentru promovarea mărcilor de îngheţată sunt pe măsura vânzărilor. În primele şase luni ale acestui an, volumul brut de publicitate consumat pentru promovarea acestui produs pe tv, presă şi radio s-a ridicat la 7,98 milioane de euro (calculat pe tarifele-listă), conform monitorizărilor Alfa Cont.

Volumul este cu 23% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul de inserţii publicitare s-a majorat cu 24%. Totuşi, volumul net, adică banii cheltuiţi pentru promovare, este estimat la 1,8 milioane de euro.

Toate aceste majorări sunt în concordanţă cu vânzările de îngheţată (în volum şi valoric). În fond, dacă vânzările sunt modeste, atunci şi bugetele de promovare respectă (în procente) dimensiunile acestora.

Trei producători pe "terenul" publicităţii

Sori