În zilele călduroase de vară poate apărea insolaţia, boală cauzată de tulburările sistemului de termoreglare a organismului. Consumul de lichide în cantitate mare şi evitarea expunerii la soare sunt cele mai importante măsuri care pot fi luate împotriva insolaţiei. Insolaţia este starea patologică cauzată de expunerea prelungită la soare. Deşi corpul uman poate suporta cu uşurinţă temperaturile înalte şi umiditatea crescută, unii factori precum oboseala, deshidratarea, obezitatea, consumul de alcool sau alimentaţia necorespunzătoare contribuie la instalarea simptomelor neplăcute ale insolaţiei. În zilele foarte călduroase, nici măcar umbra copacilor nu ne poate proteja de insolaţie. În mod normal, organismul uman elimină excesul de căldură prin creşterea fluxului de sânge de la nivelul pielii, expirarea aerului cald şi prin transpiraţie. În momentul în care aceste mecanisme sunt depăşite, corpul generează căldură mai repede decât o poate elimina, temperatura internă putând atinge valori alarmante, de 40-41 de grade Celsius. Din cauza acestei creşteri bruşte a temperaturii, pot apărea leziuni mai mult sau mai puţin reversibile la nivelul creierului şi al altor organe. Persoanele cu părul închis la culoare au un risc crescut de a face insolaţie. Copiii şi bătrânii prezintă risc crescut de a dezvolta simptome mai pronunţate.

Simptomele insolaţiei Primele simptome ale insolaţiei sunt slăbiciunea, ameţeala, greaţa, setea puternică şi gura uscată. La nivelul extremităţilor (mâini, picioare, scalp) pot apărea edemele de căldură. Temperatura corpului nu depăşeşte însă 38-39 de grade Celsius, deoarece sistemele de termoreglare funcţionează normal. Dacă expunerea la soare continuă sau dacă tratamentul nu are efectul scontat, temperatura corpului creşte, atingând 40-41 de grade Celsius. Pielea devine roşie, uscată, fierbinte şi uneori chiar vineţie, din cauza lipsei