Monstrul despre care unii pretind ca ar putea sa ne ameninte planeta, daca nu chiar intregul univers, va descinde - daca prorocirile acestor casandre ar fi sa se implineasca - din vintrele celui mai puternic accelerator de particule din cate exista, LHC (Large Hadron Collider), care urmeaza a fi pus in functiune la toamna, la CERN (Conseil Europeen pour la Recherche Nucleaire), in Geneva.
Este vorba despre probabilitatea infima ca in cursul experimentelor cu fascicule de protoni sa ia nastere ceea ce fizicienii numesc mini-gauri negre: daca vreuna dintre ele ar fi stabila, atunci, la fel ca suratele ei cosmice de dimensiuni astronomice, ea ar putea incepe sa "inghita" materie, sfarsind prin a ingurgita tot Pamantul. Dezbaterea mai veche asupra riscurilor legate de acceleratoarele de particule elementare a reizbucnit cu vehementa pe parcursul finalizarii lucrarilor de constructie si al efectuarii primelor teste la LHC.
De noul accelerator, a carui realizare a costat trei miliarde de euro, se leaga sperantele fizicienilor de a duce cunoasterea lumii subatomice cu un pas mai departe: confirmarea existentei unor particule elementare inca neidentificate ale modelului standard (bozonii Higgs, de exemplu), largirea acestui model prin depistarea unor particule super-simetrice sau a unor noi dimensiuni ale spatiului (ceea ce ar avea darul sa revolutioneze conceptia noastra despre lume), simularea conditiilor existente la o trilionime de secunda dupa big-bang s.a. Faptul ca rezultatele nu pot fi prezise cu deplina certitudine (insa altminteri nici nu am avea de-a face cu un experiment stiintific, remarca intr-un interviu din Suddeutsche Zeitung, nu fara ironie, Gerard 't Hooft, laureat al Premiului Nobel pentru fizica), lasa loc si presupunerii, hazardate dupa unii, ca in cursul experimentelor ar putea lua nastere gauri negre ultramicroscopice. Dar, ne asigur
