Piaţa tichetelor de masă este în continuă dezvoltare. Pentru salariaţi, bonurile reprezintă o posibilitate de extensie a salariului, iar pentru firme - o cheltuială deductibilă fiscal.

Unul din trei angajaţi din România primeşte bonuri de masă de la companiile la care lucrează sau cel puţin aşa arată statisticile efectuate la nivel naţional. Cererea de astfel de tichete este tot mai mare, deoarece avantajele sunt multiple atât pentru angajat, cât şi pentru angajator. Firmele care nu au posibilitatea majorării salariilor angajaţilor pot recurge la varianta bonurilor de masă, astfel că toată lumea va fi mulţumită. Aproape orice companie, indiferent de numărul de salariaţi, are posibilitatea legală de a acorda tichete de masă. Actul normativ care reglementează acordarea bonurilor de masă este Legea nr. 143/1998 şi prevede că numai acele societăţi comerciale care nu au datorii către stat pot acorda angajaţilor bonificaţiile despre care vorbim. În rest, nu există alte restricţii sau condiţii speciale impuse firmelor. Societatea care acordă tichete are avantajul că poate deduce fiscal bonurile, prin includerea lor pe cheltuieli. În acelaşi timp, managerii scapă de povara impozitelor şi taxelor pe care le-ar plăti dacă ar mări salariile angajaţilor, pe când cu bonurile de masă se mulţumesc şi salariatul, şi compania.

Avantaje pentru salariaţi

În prezent, valoarea unui tichet de masă este de 7,88 lei, iar ultima majorare a avut loc în martie 2008. În general, într-o lună de muncă, un angajat primeşte 21-22 de tichete, în valoare de aproximativ 170 de lei. În general, valoarea tichetului creşte odată la şase luni, dacă preţurile alimentelor o iau razna. Modificarea valorii se face prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor. Poate fi acordat maximum un tichet pentru fiecare zi lucrată. Avantajele pentru angajatul care ia tichete de masă