Nedeia de la Polovragi, din judeţul Gorj, tradiţionalul târg de Sfântul Ilie, cel mai mare din ţară, îşi pierde de la an la an din însemnătate, transformându-se în bâlci. Manifestarea a început miercuri şi se va încheia în ziua de Sfântul Ilie, când este şi punctul culminant. Târgul de la Polovragi, cel mai mare şi unul dintre cele mai vechi din ţară, nu mai este ce a fost odată. Bâlciul este plin de terase la care se servesc mititei şi bere, de tarabe cu felurite produse, majoritatea „chinezării“, haine la mâna a doua întinse pe jos, comercianţi tuciurii care te roagă cu mărfuri de provenienţă dubioasă şi nelipsitele tiribombe. Producătorii şi comercianţii de produse tradiţionale sunt greu de găsit. Pot fi număraţi pe degete. Numărul lor s-a redus de la an la an, ca urmare a cererii tot mai reduse. Doar comercianţii de haine din piele şi din blană sunt mai numeroşi şi ocupă un sector întreg, pe stadionul din localitate. Târgul este renumit şi la el participă producători şi comercianţi din toate zonele ţării, inclusiv din Republica Moldova, precum şi vizitatori din mai multe judeţe.

Pălăriile ciobăneşti, tot mai puţin căutate În zona Polovragi se poartă pălăriile ciobăneşti, cunoscute sub denumirea de clop. În prezent însă, doar bătrânii le mai folosesc. Cei care le confecţionează sunt însă din ce în ce mai puţini, pentru că şi numărul celor care mai poartă acest articol s-a redus. „Venim la acest târg din Sebeş, judeţul Alba. În familia noastră este o tradiţie să participăm la târgurile tradiţionale, în special la cel de la Polovragi, pentru că suntem foarte cunoscuţi. Mă simt măgulit când vine un ţăran şi îmi spune că de la mine cumpără de ani buni. Altcineva a venit şi ne-a oferit cazare. Pălăriile ciobăneşti, care sunt denumite în această zonă clopuri, se caută mai mult în zonele Novaci, Mărginimea Sibiului, Bran, Vaideeni şi Tismana. Din păcate, pălăr