După ce ani în şir au batjocorit ideea de competiţie sportivă, trăgând sforile pentru CCA (viitoarea Steaua) şi Dinamo, liderii comunişti au ajuns să constate că respectivele cluburi de fotbal erau hulite de oameni. „CCA are o bază îngustă de susţinători şi nu se bucură de simpatie“, concluziona, în şedinţa de pomină din 12 mai 1953, Corneliu Mănescu, şef al Diviziei Politice Superioare a Armatei.
În 1953, abuzurile comise de oamenii Armatei şi cei ai Miliţiei îi ţineau pe microbişti departe de cluburile departamentale de fotbal, înfiinţate de comunişti. Serialul prezentat de „Evenimentul zilei“ şi grupul de investigaţii „Miliţia Spirituală“ despre controlul politic şi ideologic exercitat asupra fotbalului de liderii comuniş ti a ajuns astăzi la cel de-al cincilea episod.
Prezentarea stenogramei şedinţ ei din 12 mai 1953 a Secţiei Propagandă şi Agitaţie din Partidul Muncitoresc Român v-a arătat, în primele episoade ale acestui serial, că „sportul-rege“ era marcat de acuzaţii făţişe între cei care trăgeau sforile la CCA şi Dinamo, de ameninţări ale familiilor fotbaliştilor şi de presiuni asupra arbitrilor. Nu lipseau arestă rile şi racolările forţate de jucători.
Urmările acestor „manifestări nesănătoase din fotbal“, cum le numeau conducătorii comunişti, reies din fragmentele pe care vi le punem la dispoziţie astăzi. Din această cauză, cele două echipe militare, CCA - subordonată Armatei, şi Dinamo - tutelată de Miliţie, aveau puţini susţinători, deşi deveniseră în timp-record printre grupările de frunte ale României. Nici din episodul de astăzi nu lipsesc acuzele pe care nomenclaturiştii şi le făceau reciproc. În colimator intră şi singurul cotidian de profil din acele vremuri, „Sportul Popular“.
DOSAR 60/1953
„Ziarul «Sportul Popular» are o atitudine şovăielnică“ (...)
Tov. Balaş:Situaţia c
