Dictatorul făcea, încă din 1953, revista presei sportive şi nu-i plăcea deloc ceea e citea.
Evenimentul zile“ şi grupul de investigaţii „Miliţia Spirituală“ vă prezintă penultimul episod din serialul despre culisele sportului românesc de la începuturile comunismului. În acest fragment, tovarăşul Miron Constantinescu atrage atenţia asupra metodelor pline de imaginaţie folosite de cluburile CCA şi Dinamo pentru a racola jucători. De asemenea, către finalul şedinţei din 12 mai 1953 a Secţiei Propagandă şi Agitaţie din Partidul Muncitoresc Român se ridica problema terorii la care erau supuşi arbitrii dar şi ziariştii care semnalau abaterile din sport.
(...) Tovarăşul Ştefan Voicu: Conducerea grupărilor CCA (Casa Centrală a Armatei - actuala Steaua) şi Dinamo stimulează spiritul de harţă şi agresivitate la jucători, în special la fotbal şi ramurile mai populare. În ultimul timp există abateri accentuate la CCA, brutale şi grosolane, şi abateri mai puţine, probabil mascate şi făcute cu fineţe, la Dinamo. Realitatea este că la Dinamo se observă o îndreptare a situaţiei. Eu aş face câteva recomandări tovarăşului General Mănescu: să pună mai presus interesele sportului republican decât interesele de club.
„Să se termine odată cu terorizarea arbitrilor“
La meciuri să nu mai stea pe tuşă pentru a influenţa pe arbitri şi jucători, şi să stea în tribună. Trebuie să spunem că asociaţiile sportive CCA şi Dinamo nu se ocupă de cadrele tinere de valoare, indiferent de ramura de sport. Bineînţeles în afară de fotbal. Pentru Petschovschi (n.r. - nume românizat, pentru că, în realitate, pe fotbalist îl chema Petschowski) s-a trimis un avion special să-l aducă de la Arad, când a avut meci. Dar pentru Ioniţă, maestrul sportului, cel mai bun vitezist la ciclism, nu s-a găsit 3.000 de lei să-şi facă dantura. Noi suntem în pericol să pierdem
