La peste şase decenii de la sfîrşitul celei mai groaznice conflagraţii din istoria omenirii, poveştile cu nazişti sîngeroşi încă mai au căutare. De pildă, în zilele noastre, A.J. Zerries nu s-au sfiit să compună o naraţiune de peste cinci sute de pagini, pornind de la evenimente petrecute în perioada tulbure a celui de al doilea război mondial.

Desigur, în romanul "Taina lui Van Gogh" descoperim multe dintre clişeele pe care le-am întîlnit în alte cărţi. Prozeliştii lui Hitler sunt de o cruzime inimaginabilă, ura lor faţă de evrei este ieşită din comun, trufia lor de a se considera superiori tuturor celorlalţi care nu le împărtăşesc convingerile capătă aspecte bolnăvicioase. Dar dacă facem abstracţie de poncifele literaturii create de către învingători, de schematismul unor personaje, acest thriller e captivant şi merită citit, măcar ca un remember, chiar dacă întîmplările din istoria anilor ‘40 sunt proiectate pe un ecran îndepărtat. Ochiul distinge doar contururi de fiinţe umane, iar vacarmul produs de intersectarea lor e perceput ca un ecou abia audibil.

EVENIMENTE. În prim-plan se află New York-ul contemporan, un megapolis cotropit de arşiţă sau biciuit de ploi, pe străzile căruia întîlneşti foiala unor oamenipreocupaţi de grijile cotidiene. Printre ei se strecoară, cu priviri furişe, hoţi, consumatori de droguri, criminali, terorişti, prostituate, care perturbă existenţa unei uriaşe comunităţi umane şi îi periclitează existenţa. Cea mai mare izbîndă a autorului este tocmai această descriere riguroasă şi palpitantă a metropolei americane, în care coexistă puritatea şi viciul, legea şi fărădelegea, măreţia şi declinul. Chiar dacă nu atinge splendoarea tabloului schiţat marelui oraş de către Herbert Liebermann în "Necropolis", "Taina lui Van Gogh" se înscrie printre cele mai izbutite naraţiuni consacrate unui loc pe care îl poţi iubi sau