Momentul in care un credit in euro este obtinut are, ulterior, implicatii majore asupra gradului de indatorare a clientului, se arata intr-un studiu Erste Bank, ce analizeaza creditarea in Romania.
Nu este acelasi lucru sa te imprumuti in iulie 2007, cind euro era cotat la 3,10 lei sau in prezent, cind moneda unica valoreaza in jur de 3,60 lei.
In primul caz, imprumutatii au putut sa obtina o suma mult mai mare exprimata in euro, dar au luat credit atunci cind leul atingea virful perioadei de apreciere. Iar, cum dupa orice crestere vine si o corectie, ei au fost cei mai expusi riscului valutar. Ulterior, leul s-a depreciat cu 20%, ceea ce le-a majorat serios ratele la credit.
Limitarea riscului de supraindatorare
In schimb, cei care se imprumuta la un curs mai ridicat, sint mai bine protejati, deoarece ulterior cotatiile valutare nu vor avea spatiu pentru a creste prea mult peste nivelul din momentul acordarii. Dimpotriva, s-ar putea ca sansele de apreciere sa fie mai ridicate.
Regula de baza la un credit in valuta este ca el sa fie obtinut atunci cind leul este depreciat fata de valuta respectiva. In acest fel, se cisiga in doua moduri. In primul rind, la contractare, clientul obtine mai multi bani in lei atunci cind face schimbul valutar. Si, in al doilea rind, daca leul incepe sa se aprecieze, ratele lunare vor fi din ce in ce mai mici.
Studiul Erste Bank arata ca majoritatea clientilor nu au inca motive de ingrijorare la rambursarea creditelor in euro. Studiul ia in calcul diverse scenarii privind evolutia cursului de schimb si a ratelor de dobinda la euro si le testeaza efectele pentru clentii care s-au imprumutat in perioada ianurie 2005-martie 2008.
Scenariul de baza include o usoara reducere a dobinzilor la euro si un curs mediu de 3,6 lei/euro in 2008. In ace
