Dintre cei care au fost martori oculari la discuţiile despre retragere ne-au rămas mărturisirile lui N.S. Hruşciov şi ale lui Gheorghe Apostol.
Dintre cei care au fost martori oculari la discuţiile despre retragere ne-au rămas mărturisirile lui N.S. Hruşciov şi ale lui Gheorghe Apostol.
Retragerea trupelor sovietice din România s-a produs în timpul cît prim-secretar al CC al PCUS era N.S. Hruşciov. În memoriile sale, acesta povesteşte că, iniţial, propunerea lui Bodnăraş ca trupele sovietice să se retragă din România i-a stîrnit furia.
ECONOMII BUGETARE. "Prima categorie a cheltuielilor militare pe care am hotărît să le reducem a fost cea legată de personal, scria Hruşciov în memoriile sale. Trebuia să facem economii atît la armata din ţară, cît şi la cea din străinătate. Menţinerea unei divizii pe teritorii străine – adică pe teritoriul unei alte ţări socialiste –, costa de două ori mai mult. În completarea considerentelor economice existau şi motive politice care ne sileau să ne retragem trupele din ţările frăţeşti. Nu voiam ca cineva să creadă că nu aveam încredere în aliaţii noştri. Ei construiau socialismul în propriile lor ţări, deoarece ei doreau acest lucru, şi nu pentru că trupele sovietice erau staţionate pe teritoriul lor. Nu poţi să-i mîni pe oameni spre paradis cu ameninţări şi apoi să aşezi santinele la porţi."
"M-AM ÎNFURIAT". După expunerea situaţiei de ansamblu, Hruşciov detaliază culisese negocierilor cu Bucureştiul. "Nu mult după moartea lui Stalin am fost în România şi am avut o discuţie cu ministrul Apărării, tovarăşul Bodnăraş. După cum am arătat, el era un bun prieten al Uniunii Sovietice, un vechi bolşevic care fusese în închisorile din România şi care se bucura de încredere absolută şi de respect. După cîte îmi amintesc, aveam în România una sau două divizii de tancuri şi o divizie d
