În primii ani, soldaţii jefuiau de la stat şi de la populaţie automobile, găini, benzină, ceasuri, alimente, spirt medicinal (să-l bea!).
În primii ani, soldaţii jefuiau de la stat şi de la populaţie automobile, găini, benzină, ceasuri, alimente, spirt medicinal (să-l bea!).
Pentru românul obişnuit, la început "armata sovietică" însemna soldatul şi ofiţerul străin alături de care trebuia să înveţe a trăi pentru nu se ştia cîtă vreme. Mărturiile din epocă arată că traiul în comun al "eliberatorilor" cu "eliberaţii" a căpătat uneori aspecte dramatice şi că pagubele umane şi materiale ale şederii armatei sovietice pe meleagurile noastre sînt de neestimat.
VREMURI DE RĂZBOI. După semnarea Convenţiei de Armistiţiu, în 12 septembrie 1944, statul român s-a obligat să întreţină armatele sovietice prezente în România, pînă la înfrîngerea inamicului comun, astfel că abuzurile au continuat pînă la capitularea Germaniei, la 9 mai 1945, şi chiar după. Învingătorii luau ce le plăcea, ce credeau că li se cuvine sau că le este necesar, şi cine avea curajul să li se opună? Ce luau era bun luat, de la obiecte banale de uz casnic pînă la vieţi omeneşti. Numeroase documente de epocă arată că, pentru primii ani ai şederii trupelor sovietice în România, cifrele cuprinse în documentele oficiale erau serios contrazise de realitatea din teren. La primele contacte cu armata sovietică "învingătoare" şi "prietenă", românii au avut parte de crime, violenţe săvîrşite asupra populaţiei civile, jafuri din avutul public şi privat, abuzuri fel de fel.
Ajunşi "în lume" după cîţiva ani marcaţi de privaţiuni felurite, în primele luni "oaspeţii" sovietici s-au dedat la jafuri, crime şi violenţe asupra soldaţilor români, dar şi asupra populaţiei civile. Dacă statul sovietic primea în contul datoriei de război de la garnituri de tren la fabrici întregi,