Initiativa senatorului PRM Gheorghe Funar si a deputatului PNL Ioan Ghise (n-o sa inteleg niciodata ce pot avea in comun, ideologic vorbind, cei doi), cu privire la obligarea posturilor de televiziune si radio ca in programele de stiri sa prezinte, in proportie egala, stiri pozitive si negative, va ramane in memoria noastra ca “legea stirilor pozitive”. Au curs deja rauri de cerneala pe tema asta, Curtea Constitutionala s-a pronuntat si ea. Ma intreb daca initiatorii si senatorii care au votat in favoarea legii au inteles ce este fundamental gresit in modul lor de abordare?
Eroarea senatorilor
Cum suna initiativa legislativa? Ea propune o modificare a legii audiovizualului, astfel: „Programele de stiri ale posturilor de televiziune si radio contin, in pondere egala, stiri cu teme pozitive si, respectiv, negative."
De ce o astfel de lege nu poate functiona intr-o societate democratica? In primul rand pentru ca pluralismul ideilor este sacrosanct, ceea ce exclude legiferarea in sensul restrangerii drepturilor jurnalistilor de a decide asupra stirilor care trebuie difuzate. In acelasi timp insa, pur si si simplu este imposibil sa definesti o stire ca fiind pozitiva sau negativa. O stire este o stire si atat. Faptul ca ea ne aduce in casa bucurie, pentru ca ceva bun s-a intamplat in lume, sau, dimpotriva, ne ingrijoreaza pentru ca se petrec lucruri rele, nu o defineste ca fiind pozitiva sau negativa.
Deschideti televizorul, nu doar pe canalele romanesti, ci pe BBC World, pe CNN, pe Fox News, pe Bloomberg, TV5, Euronews, pe ce doriti si veti vedea ca, de multe ori, daca stati exclusiv pe canale de stiri, puteti fi coplesiti de sentimentul ca planeta e pe punctul de a exploda, ca nu mai avem nici un viitor. De la atentate sinucigase, fie ele in Kabul, Bagdad sau Ierusalim, la catastrofe naturale inimaginabile, nu doar inundatii si cu
