În plina operatiune de amprentare a romilor din Italia, care tine capul de afis al ziarelor autohtone, presedintele Traian Basescu a facut un anunt care personal nu prea m-a încântat. Astfel, seful statului a anuntat ca începând cu 1 ianuarie 2009 toti românii care vor calatori în strainatate vor fi amprentati pentru noul tip de pasaport biometric, al carui cip va stoca o multime de informatii.
Ca noul pasaport va aduce mai multa siguranta posesorului, ma cam îndoiesc. Sunt sigur însa ca cipul din el va aduce mai mult control din partea autoritatilor, iar posesorii documentului vor avea o identitate supercunoscuta si controlata, putând fi localizati oricând si la orice ora.
Sa revenim la scandalul italian. Adevarata miza a afacerii a iesit la iveala pe 16 iulie, când comisia de buget si finante a Camerei Deputatilor din Italia a aprobat amprentarea obligatorie a tuturor italienilor pâna în 2010. Utilizata ca pretext pentru a justifica un abuz împotriva tuturor italienilor, operatiunea de amprentare a romilor încalca nu numai vointa cetatenilor, ci si regulamentele de functionare ale institutiilor europene, neexistând un cadru legislativ pentru astfel de actiuni.
La fel ca oficialii UE, si România are o pozitie duala. E împotriva amprentarii romilor din Peninsula, dar în acelasi timp se pregateste
pentru amprentarea propriilor cetateni, conform unei Ordonante de Urgenta a Guvernului emisa în acest sens acum trei ani. Desi se invoca modelul european, acesta e de fapt importat din America, unde, sub pretextul luptei împotriva terorismului, toata lumea care calatoreste prin tara unchiului Sam este amprentata atât digital, cât si la nivelul retinei.
Astfel, justificarile celor doua mari puteri, SUA si UE, desi diferite, au acelasi obiectiv final, o mai buna supraveghere a populatiei care nu m-ar surprinde sa culmineze cu implementarea cipuril