De mult nu au mai reusit expertii Comisiei Eu­ro­pene sa ilustreze atat de clar, in doar cateva cu­vinte, intregul tumult al parcursului romanesc pe drumul de­venit gaunos al reformei justitiei. "Ro­mania pre­zin­ta o imagine mixta. A pus ba­zele unui sistem func­tional. Dar fundatia este fragila si deciziile in cazuri de coruptie sunt foarte politizate", scriu ex­per­tii comunitari in proiectul de raport al CE, pu­bli­cat in ex­clu­si­vi­ta­te de agentia de presa NewsIn, cu un simt al rea­litatii romanesti care lipseste multora din­tre li­derii autohtoni actuali. Cu alte cuvinte, avem struc­turi capabile sa lupte cu coruptia, precum DNA, din nou laudata de expertii europeni, dar si mai proas­pata ANI, insa deasupra lor pla­nea­­za, intr-un echi­libru precar, interesele politicie­ni­lor. Raportul mai atrage atentia prin ceva: uzan­te­le diplomatice, ri­gi­ditatea termenilor, cuvintele atent alese - nota dis­tinc­ta a documentelor CE -aproape dispar cand ex­per­tii indica lipsa de per­for­mante a justitiei in con­dam­narea faptelor de co­ruptie. Mai exact "sunt prea putine con­dam­nari finale in cazuri de coruptie la nivel inalt". Ideea ca lipsesc condamnarile, "sanctiu­ni­le des­cu­­rajante", este adusa in discutie aproape la fie­ca­re nivel al reformei justitiei supus analizei. Si oare li s-ar putea spune autoritatilor romane, fie ele din parlament, din guvern, din institutii cheie pen­tru implementarea masurilor de reforma, mai pe sleau decat o fac expertii CE in actualul ra­port, ca nu este important doar sa declari ca lupti cu coruptia, ci ca ceea ce conteaza sunt rezul­ta­te­le? "Nu s-a inre­gis­trat niciun progres real in zece cazuri-cheie im­pli­cand fosti ministri" - de­vine o fraza-cheie care con­stata o realitate neagra si, mult mai important, indica unitatea de ma­sura a performantelor in justitie de care Co­mi­sia va tine cont ori de cate ori se va uita s