Pe fondul crizei alimentelor, generată de preluarea unei părţi a producţiei agricole în industria biocombustibililor, România profită de ocazie aruncâdu-se în piaţa producătorilor de rapiţă. Această plantă este unul dintre materialele folosite la fabricarea de combustibili bio – un bun înlocuitor al cerealelor. Care, oricum, sunt puţine şi nu ajung nici măcar să acopere necesarul intern în piaţa alimentelor.

Producţia de rapiţă din România se va dubla în 2008, faţă de 2007, ajungând la 700 – 750.000 tone, pe o suprafaţă totală cultivată de 430.000 hectare, faţă de cele 320.000 de hectare cultivate în 2007 informează Agricover. Creşterea este favorizată de suprafeţele suplimentare alocate rapiţei, a condiţiilor climatice bune din iarnă şi datorită utilizării tehnologiilor de calitate.

În România, consumul de produse ecologice este foarte scăzut, sub 1% din totalul alimentelor. În Germania, de exemplu, consumul este de 5%, iar în Anglia şi Austria de 3%. Media Europei de Vest este de 3-5%, iar în Ungaria a ajuns la 2%.

Piaţa românească a produselor ecologice se situează mult sub media europeană din cauza lipsei procesatorilor. Materia primă românească este exportată, produsele sunt fabricate în străinătate şi se întorc în ţară de patru ori mai scumpe. Există câţiva producători mici care fabrică musli, paste sau făină, dar sunt puţini şi nu acoperă toate produsele.

Dar, chiar dacă nu suntem consumatori, că de, nouă ne plac produsele tradiţionale, ceva mai calorice, asta nu ne opreşte să fim producători, exportatori de produse, nu de materie primă. În loc să pierdem mult la import, am putea câştiga şi mai mult, ocupându-ne de procesare. E drept că industria, cel puţin pentru noi, e relativ nouă, dar asta nu înseamnă că nu putem învăţa; că nu ne putem şcoli şi specializa.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării R