Derogările aduse Planului Urbanistic General (PUG), în număr de circa 1.500 în ultimii ani, şi confuzia legislativă au dus la dezvoltarea haotică a Capitalei. Soluţiile înseamnă ori modificarea legii urbanismului, ori refacerea PUG. Vechi de opt ani şi victimă a numeroase abuzuri, PUG-ul Capitalei a devenit o sursă continuă de conflicte între societatea civilă şi autorităţi. Numeroasele derogări efectuate prin intermediul Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ), circa 300 pe an,

Derogările aduse Planului Urbanistic General (PUG), în număr de circa 1.500 în ultimii ani, şi confuzia legislativă au dus la dezvoltarea haotică a Capitalei. Soluţiile înseamnă ori modificarea legii urbanismului, ori refacerea PUG.

Vechi de opt ani şi victimă a numeroase abuzuri, PUG-ul Capitalei a devenit o sursă continuă de conflicte între societatea civilă şi autorităţi. Numeroasele derogări efectuate prin intermediul Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ), circa 300 pe an, în ultimii patru-cinci ani, tind să transforme PUG-ul într-un act desuet, ale cărui recomandări sunt doar de faţadă. „Nu suntem de acord cu modificările PUG-ului în favoarea PUZ-ului. Aceste derogări sunt prea numeroase şi toţi primarii una spun la început de mandat şi alta fac pe parcurs“, afirmă Mariana Duma, coiniţiator şi purtător de cuvånt al Grupului Civic Bucureşti. Cu toate acestea, investitorii imobiliari ţin rar cont de prevederile PUG. De exemplu, în zona de nord a Bucureştiului, cea mai căutată din Capitală, pånă în 2003 nu se puteau construi imobile mai înalte de trei etaje. Numai că, în acel an, s-a aprobat construcţia de clădiri cu cinci etaje şi de aici a pornit avalanşa, pentru că regula „mai multe etaje, mai mult profit“ nu era una nouă pentru dezvoltatori şi, ca atare, au cerut din ce în ce mai des derogări de la PUG prin PUZ-uri.

Competenţe amestecate la nivel de administraţie locală