La poalele Munţilor Apuseni şerpuieşte domol "Drumul Vinului", străbătînd trei oraşe şi zece comune cu veche tradiţie viniviticolă. La Cricău şi Bucerdea Vinoasă, acest drum se suprapune cu un altul, "Via Magna", vechiul drum roman al vinului. Nu întîmplător, căci atît Cricăul, cît şi Bucerdea Vinoasă s-au dezvoltat la umbra cetăţii de la Piatra Craivii, sau Apoulon, aşa cum o numesc istoricii. Cetatea, descoperită de arheologi în 1960, avea ziduri puternice, groase de 3 metri, aşezate direct pe stînca nivelată. Pînă la cucerirea ei de către romani, Apoulon a reprezentat un important centru comercial, cultural şi religios.
La poalele Munţilor Apuseni şerpuieşte domol "Drumul Vinului", străbătînd trei oraşe şi zece comune cu veche tradiţie viniviticolă. La Cricău şi Bucerdea Vinoasă, acest drum se suprapune cu un altul, "Via Magna", vechiul drum roman al vinului. Nu întîmplător, căci atît Cricăul, cît şi Bucerdea Vinoasă s-au dezvoltat la umbra cetăţii de la Piatra Craivii, sau Apoulon, aşa cum o numesc istoricii. Cetatea, descoperită de arheologi în 1960, avea ziduri puternice, groase de 3 metri, aşezate direct pe stînca nivelată. Pînă la cucerirea ei de către romani, Apoulon a reprezentat un important centru comercial, cultural şi religios.
Vinuri străvechiDealurile aflate în imediata apropiere a cetăţii erau ocupate de culturi de viţă-de-vie din care, la lăsarea toamnei, dacii făceau vin. Conform mărturiilor menţionate pe una dintre tăbliţele cerate de la Alburnus Maior, cu ocazia sărbătorilor de primăvară (prilej de veselie şi petreceri) minerii care lucrau în minele aurifere primeau vin obţinut din viile din zona Bucerdea Vinoasă. Cuvintele "butuc", "strugure" şi "curpen" sînt cuvinte dacice care s-au păstrat pînă astăzi în vocabularul limbii române, fiind demonstrată astfel afirmaţia că viticulutura este una dintre cele mai vechi
