La conferinţa de presă din 18 iulie 2008, Traian Băsescu a fost întrebat, printre altele, şi în legătură cu un articol din cotidianul italian La Repubblica, potrivit căruia ministrul de Interne, Roberto Maroni, ar fi declarat că preşedintele României e de acord cu amprentarea romilor din Peninsulă
La conferinţa de presă din 18 iulie 2008, Traian Băsescu a fost întrebat, printre altele, şi în legătură cu un articol din cotidianul italian La Repubblica, potrivit căruia ministrul de Interne, Roberto Maroni, ar fi declarat că preşedintele României e de acord cu amprentarea romilor din Peninsulă. Scandalul iscat de afirmaţia din articol s-a desfăşurat cu vreo săptămînă în urmă.
Atît de prompt cînd e vorba de a ataca lucrurile scrise despre domnia sa în presa de la noi, Traian Băsescu a tăcut chitic pînă vineri, 18 iulie 2008, despre o chestiune care-l punea într-o lumină extrem de proastă.
N-avem ştire de existenţa nici a unei virgule de Comunicat care să dezmintă cele tipărite în presa italiană.
O astfel de reacţie s-ar fi impus.
S-ar fi impus, desigur, şi o reacţie a domnului preşedinte la decretul discriminatoriu al guvernului Berlusconi faţă de nişte cetăţeni purtători de paşaport român.
Din cel puţin trei motive:
1) Decretul, vizînd cetăţeni români de etnie romă, adînceşte proasta imagine a României în lume. Amprentarea unei categorii de cetăţeni trimite, în subtext, la caracterul infracţional al categoriei respective. Şi cum romii din Italia sînt consideraţi cetăţeni români, Decretul contribuie la amplificarea prejudecăţii că românii sînt un neam de infractori.
2) Indiferent de etnie, cetăţenii români din străinătate trebuie apăraţi de către statul român împotriva oricărui abuz. Prin notele sale de esenţă, măsura luată de guvernul Berlusconi se constituie într-un abuz faţă de cetăţenii români de etnie romă
