Nisipurile de la Corbu şi Vadu au rămas refugiile boemei care încearcă să evadeze din aglomeraţie. Sursa: Vlad StănescuSursa: Vlad StănescuSursa: Vlad Stănescu

1 /.

Istovit de monotonia unui drum îngust şi gălbui, care taie de-a latul un lan de ciulini galbeni de seceta Dobrogei, găseşti liniştea pe plaja de la Corbu, care se întinde puţin mai sus de Năvodari, sălbatică şi pustie, aşa cum şi-ar fi dorit-o cei care-şi amintesc Vama încă nedescoperită de la începuturi. „De dimineaţă, când se ridică soarele din partea aia“, spune, arătând cu degentul spre răsărit, un fost amator de Vamă. Zâmbeşte.

„Animalul ăla roşu, pe care-l urmăreşti, secundă cu secundă ridicându- se din mare şi atunci îţi aduci aminte de tine. Sunt păsări de jur împrejur, cormorani, pescă- ruşi..., iar marea, fâş-fâş... Nu vine nimeni să tragă de tine, să urle, nu se aud muzici, e linişte. Te încarci pentru un an. Păcat că se va distruge şi locul ăsta“, adaugă el. Nu e pesimist, însă a văzut „pădurea de betoane de dincolo de Năvodari, hotelurile arăbeşti dantelate dintre Mamaia şi Năvodari. Numai nenorociri care cresc din nisip cu o viteză parcă prea mare“.

Vânt vechi în noua Vamă

După campaniile de salvare care au umplut până la refuz Vama Veche, transformând-o în adevărata vedetă comercială a litoralului, cei care căutau sălbăticia cu stuf şi scoici şi răsărit de soare, într-un loc în care curentul electric şi canalizarea sunt un simplu plan de viitor, au migrat în căutarea altui loc virgin. S-a crezut că plaja de la Portiţa va fi noul punct de întâlnire a boemei, dar, anul acesta, amatorii de seri cu poezie şi chitară s-au orientat către satele Corbu şi Vadu, ascunse departe de isteria comercială a sudului, undeva la nord de Năvodari.

„Aici vine lumea cu cortul. Apă nu, curent nu...“, spune o localnică venită să cumpere pământ.