Rar se intampla sa am timp de tv, iar cand se intampla prefer talk-showurile sau emisiunile pamflet. Mi-e simpatic, vezi Doamne, domnul Cristoiu, cum dormiteaza rezemat in coate si cand ochiul magic al camerei de luat vederi face o trecere peste chipul sau, se uita undeva sus in coltul platoului de filmare, ca sa vada daca mai e “in aer” sau poate pleca linistit la culcare. E stresant somnul langa omul cu laptopul, nu stie nimeni ca… Stan, patitul! Cel care rade isteric. Stiti de ce stimati cititori? Nu stiti? Va spun eu! Adica, nu eu, il las pe omul cu laptopul, ca pe acordurile muzicii lui Strauss sa va explice, gesticuland amenintator si trezand auditoriul prin strigate de lupta: “Stiti de ce, Domnu’ Gadea!?”
Dupa acest trio de coma, vine “badea” Mircea, cel cu celularul pe care il suna prietenii si dusmanii in timpul emisiunii, ajutandu-l cu cate o idee daca nu cu altceva. E reconfortant daca se intampla ca ideile celui care ne baga in gura presei are pareri asemanatoare cu ale noastre! De multe ori ma distrez cu replicile nu chiar academice ale prezentatorului, dar nu pot sa nu recunosc ca are dreptate!
Pitipoance ( si nu doar ele) despre care aflam exact ce nu ne intereseaza: cine cu cine s-a mai certat, cati bani a spart la Paris, daca si-a reinnoit silicoanele, daca s-au dus pe tocuri la munte ca sa fie salvate de baietii de la salvamont si alte asemeneni! Cantarete, care ar face orice ca sa li se auda vocea, admirabila, dar inexistenta, isi arata tot ce au in dotare de la Mama Natura, doar-doar va veni si succesul! Si succesul pe moment vine, le acopera de glorie si trece, precum varicela din copilarie. Dar ce aere isi dau cei atinsi o clipa de boarea succesului trecator! Indiferent ca ii suprinde pe scena sau pe sticla, ametiti de glorie trebuie sa te rogi de ei sa coboare la nivelul bietului om de rand si sa binevoiasca a se recomanda maca
