Parcelarea terenurilor agricole, fenomen de amploare în judeţul Olt, a devenit motiv de dispută în cadrul şedinţei de ieri a Colegiului Prefectural. Numărul mare de aşa-zişi fermieri face aproape imposibilă implementarea unor sisteme agricole eficiente, ajungând să piardă, de multe ori, sume importante de bani oferite drept subvenţie de Uniunea Europeană. OLT. Subprefectul Marin Grigore şi unii dintre şefii instituţiilor judeţene au fost prezenţi ieri, la întrunirea Colegiului Prefectural. Aceştia au sugerat că micii fermieri trebuie să fie mai bine informaţi cu privire la avantajele de care pot beneficia în cazul în care vor accepta intrarea în asociaţii agricole sau dacă acceptă să devină rentieri. Pe de altă parte însă, reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) şi cei ai Biroului Judeţean de Rentă Viageră Agricolă susţin că principala problemă nu este lipsa de informare, ci reticenţa proprietarilor de terenuri, care, deşi au vârste înaintate, preferă să stea pe la uşile instituţiilor pentru a-şi rezolva problemele legate de suprafeţele agricole, în loc să recurgă la asociere, cedarea terenurilor sau darea lor în arendă.

62.000 de fermieri în Olt Numărul mare de fermieri din judeţ este o dovadă a faptului că terenurile agricole sunt divizate în parcele cu suprafeţe mici. Deşi Oltul este o zonă în care agricultura ar putea fi un domeniu profitabil, modul în care ţăranii înţeleg să îşi lucreze terenurile lasă de dorit. „Oameni care au mai bine de 80 de ani vin la birourile noastre pentru a depune actele de subvenţii. Noi îi sfătuim să treacă terenurile pe numele copiilor, să le dea în arendă sau să le dea la asociaţiile agricole pentru a scăpa de grija lor şi, totodată, pentru a putea pune la punct un sistem agricol eficient şi profesionist. Sunt informaţi, ştiu exact care sunt avantajele, dar le refuză cu bună-ştiinţă. Oamenii a