În luna februarie, Editura Tor, parte a grupului Macmillan, a lansat un program prin care a oferit săptămînal abonaţilor (sau celor care consimt să se aboneze) la newsletter-ul lor, gratuit, cîte o carte în format .pdf. Iniţial s-au promis 11 cărţi, pînă la urmă au fost 24. Această iniţiativă a precedat lansarea, la 20 iulie, a noului site al editurii (www.tor.com). O pagină cu linkuri pentru descărcarea tuturor celor 24 de cărţi va rămîne pe site pînă la 27 iulie. De ce a oferit Tor atîtea cărţi gratis, cînd ele sînt încă de găsit prin librării? Unul dintre scopuri a fost acela de a creşte numărul abonaţilor la newsletter, asta e clar, şi se înscrie în tendinţa editurilor de a stabili legături cît mai strînse cu cititorii. Site-uri atractive, newsletter-uri, bloguri, librării on-line. De o bună bucată de vreme aceste lucruri nu mai sînt caracteristice doar editurilor de-afară. Multe dintre editurile româneşti au luat-o şi ele pe acest drum şi sînt impresionante site-urile unor edituri ca Polirom, Humanitas, RAO, Nemira. Au apărut chiar şi bloguri, cel mai vechi fiind acela de la Tritonic şi cel mai nou, blogul Editurii Nemira, din care cititorii, fanii editurilor respective, pot afla ceva mai devreme amănunte despre cărţile în curs de apariţie sau pot sugera cărţi şi autori spre publicare. Probabil surpriza celor două edituri cu bloguri o constituie faptul că majoritatea celor care vizitează aceste bloguri şi sînt comentatori activi o constituie fanii F&SF. Pentru că sînt mai informaţi decît cititorii altor nişe? Mai la curent cu ceea ce se publică la marile edituri ale lumii? Se poate şi asta. Sau pentru că fanii SF sînt obişnuiţi cu dialogul între cititori şi editori sau scriitori? Convenţiile naţionale sau regionale de pe vremuri au lăsat urme în comportamentul acestora, fanii F&SF ştiu că legătura directă cu „producătorii“ face parte din joc, că aşa stau